Antioxi Vita 100ml Phenalex

Este un produs inovativ, un antioxidant puternic, 100% natural, extras din samburi, pielite si rahis de struguri ( cca 700mg/ml). Materia prima procesată este din culturi certificate ecologic.

Beneficii:
-Ajuta in lupta cu radicalii liberi, stresul oxidativ si imbatranirea prematura.
-Ajuta in normalizarea tensiunii arteriale, reduce colesterolul si trigliceridele.
-Are un efect tonic si ajuta la detoxifierea organismului
-Normalizeaza transaminazele.
-Normalizeaza tranzitul intestinal.
-Este un aliat ideal in combaterea hemoroizilor.
-Normalizeaza glicemia (diabet de tip I sau II).
-Are efect antibacterian si activitate antivirala.
-Regenereaza sistemul cardiovascular.
-Protejeaza ficatul.
-Prezinta activitate antitumorala.
-Antioxivita este recomandat problemelor cardiovasculare, in combaterea colesterolului(indeparteaza si colesterolul depus pe vasele pe sange, redandu-le astfel elasticitatea), trigliceridelor, tensiunii arteriale, aritmiei, tahicardiei, accidentelor vasculare, varicelor, flebitelor, imbunatateste ciculatia sangvina inclusiv cea periferica ajutand la refacerea vaselor de sange. De asemenea este ideal in cazul persoanelor care au suferit infarct miocardic sau accident vascular. Recomandam cure de 90 zile repetate la nevoie.
-Antioxivita este recomandat diabeticilor, in special celor care cu tratamentul alopat nu reusesc sa-si normalizeze glicemia. Antioxivita stimuleaza pancreasul in secretia de insulina in mod natural. Este indicat atat pentru persoanele cu diabet de tip I insulinodependenti cat si celor cu diabet de tip II sau predispozitie spre diabet. Recomandam cure de 90 zile repetate la nevoie.
-Antioxivita este recomandat in cazul problemelor hepatice deoarece stimuleaza capacitatea de regenerare a celulelor hepatice, totodata avand si un efect de detoxifiere prin inhibarea absorbtiei si depozitarii toxinelor in ficat si ajutand la eliminarea acestora din organism. Pe langa aceste efecte Antioxivita are un efect antiviral care lupta cu virusurile hepatice (hepatita A, B, C scazand viremia) si a efectelor adverse cauzate de aceste afectiuni. Recomandam cure de 60-90 zile repetate la nevoie.
-Din cercetarile noastre Antioxivita are multiple efecte benefice asupra sistemului digestiv incepand inca din cavitatea bucala( combate aftele bucale). Datorita actiunii antibacteriene regleaza tranzitul intestinal atat in caz de diaree cat si in caz de constipatie. Taninurile din compozitia produsului reduc absorbtia colesterolului la nivel intestinal prevenind astfel accumularea colesterolui. Este ideal in combaterea hemoroizilor.
-Antioxivita este ideal ca imunostimulent avand o actiune antibacteriana si antivirala deosebita atat in preventia cat si in diferite forme de raceli, gripe, viroze. Se poate administra si la copii si la adulti, ideal ar fi in cure de preventie la inceput de sezoane: primavara si toamna. Recomandam cure de 30 zile repetate la nevoie.
-Are o actiune benefica supra tuturor glandelor interne stimuland si regland activitatea acestora. Este recomandat femeiilor la premenopauza si menopauza, Antioxivita ajutand la reglarea ciclului menstrual cat si al nivelului hormonal astfel ameliorandu-se simtomele specifice care creeaza discomfort. Recomandam cure de 60-90 zile repetate la nevoie.
-Antioxivita ajuta organismul in procesul de detoxifiere, prin mai multe mecanisme. Creşte sinteza antioxidanţilor endogeni, a substanţelor necesare corpului, stimuleaza organismul in procesul de hidratare ajutand astfel la eliminarea toxinelor. Favorizeaza eliminarea renala a acidului uric, prevenind acumularea sa şi riscul degenerarii in guta sau litiaza urica. Previne aparitia febrei musculare prin eliminarea acidului lactic format in exces in muschi in urma efortului fizic fiind indicat si sportivilor. Recomandam cure de 10-30 zile repetate la nevoie.
-Antioxivita asigura un efect tonic si revigorant ajutand la eliminarea stresului oxidativ, a oboselii si a imbatranirii premature a celulelor. Prin acest mecanism Antioxivita este un aliat de incredere persoanelor care se confrunta cu imbatranirea prematura si la nivelul tegumentului prin administrare orala cat si externa. Reduce ridurile si inhiba actiunea unor enzime ca: hialuronidaza, colagenaza si elastaza responsabile cu imbatrinirea prematura a tesuturilor cutanate, limiteaza distrugerea fibrelor de colagen prin diverse mecanisme si ajuta la constituirea legaturilor naturale intre fibrele de colagen.
-Este un produs 100% natural destinat tuturor categoriilor de varsta ca preventie dar si ca adjuvant la un tratament in diferite afectiuni.
-Se recomanda in special persoanelor care nu consuma suficiente fructe si legume. Plantele care traiesc in arealul nostru geografic, cum este si vita de vie, contin nutrienti si fitonutrienti necesari hranirii si mentinerii stari de sanatate a organismului, specifici arealul nostru geografic.
-Compozitia de fitonutrienti din antioxiVita ajuta la suplinirea acestui deficit datorat unei alimentatii dezechilibrate sau cu produse de calitate inferioara

Compozitie:
-apa,
-extract din seminte,
-pielite si rahis de struguri *.

*proveniti din agricultura certificata ecologic Romania.

Administrare:
Se agita flaconul energic inainte de utilizare.

-Preventiv 2,5 ml/zi la adulti, 1 ml/zi la copii, cura minim 30 zile. In cazul persoanelor in varsta, copiilor sau persoanelor cu imunitate scazuta este ideala o cura la trecerea intre sezone(iarna-primavara, toamna -iarna). Se recomanda o utilizare de durata in cazul persoanelor cu predispozitie spre bolile cardiovasculare.
-Ca adjuvant la tratament medicamentos sau completare a dietei(cura minim 60 zile)
–5 ml/zi in cazul persoanelor pana in 80Kg
–7 ml/zi in cazul persoanelor intre 80-100kg
–10 ml/zi in cazul persoanelor peste 100 kg.

Deoarece antioxidantii din preparatul antioxiVita nu se acumuleaza in corp, produsul se poate folosi fara pauza in tratament. In cazul utilizarii unei doze mai mari decat cea recomanda, excesul este eliminat prin urina si fecale fara a aparea efecte secundare. Cura minima 30 zile in cazul preventiei, si nu mai putin de 60 zile in cazul dozelor de tratament. Dozajul se poate imparti si in 2 -3 reprize pe zi dupa cum doreste utilizatorul. De asemenea, persoanele care nu consuma fructe si legume crude in mod frecvent pot consuma produsul a la longue.
Se consuma dupa o MASA PRINCIPALA ca atare sau dizolvat in apa, suc de fructe, ceai la temperatura potrivita, cu miere, etc. Deoarece rata de absorbtie si timpul de injumatatire este foarte mare este de recomandat utilizarea produsului dupa o masa principala. Astfel absorbtia se realizeaza la nivel intestinal pe o perioada mai lunga. asigurand necesarul de antioxidanti unei pe persoane pe tot parcursul zilei.
Din cercetarile producatorilor, incepand cu 2008, nu s-a depistat reactii adverse inclusiv la utilizarea de durata. Actioneaza sinergic cu tratamentele alopate. Singura atentionare este in cazul persoanelor care urmeaza un tratament cu anticoagulante, caz in care recomandam a nu se depasi doza de preventie 2,5 ml/zi.

Rolul componentelor:
Liană din familia Vitaceae, originară din nordul şi sudul Africii şi din sud-vestul Europei, cu cârcei şi frunze palmate, florile grupate în racem simplu, mici, galbene-verzui, şi fructele bace cunoscute sub numele de struguri.
Se crede că viticultura a început în Transcaucazia în zona Armeniei şi Georgiei de astăzi, cam prin mileniul IV Î.H.
Subspecia de struguri care era cultivată atunci, şi a fost apoi îmbunătăţită, a fost Vitis vinifera sylvestris, care încă se găseşte în acele zone în flora spontană. Toate varietăţile importante de viţă cultivate în Europa provin din această specie, care a suferit şase milenii de modificări genetice prin cultivare şi selecţie. Există dovezi fizice sub forma de coji şi sâmburi de struguri cultivaţi, că viticultura s-a răspândit în Egipt şi Mesopotamia în mileniul IV Î.H. şi în Creta în mileniul III Î.H.
Cea mai timpurie dovadă a viticulturii este o amforă descoperită la Godin Tepe în Munţii Zargos, în nord-vestul Iranului, datând din 3500 Î.H., care pare să conţină pete roşii de taninuri şi acid tartaric din vinul roşu. Codul lui Hammurabi, regele Babilonului (1750 Î.H.) conţinea primele referinţe reglementative descoperite privitoare la vin şi piaţa vinicolă.
Într-o legendă persană, se spune că regele Jamshid a alungat o femeie din haremul său, iar aceasta, descurajată şi cu gândul la sinucidere, a găsit în cămara regelui un vas pe care scria „otravă” conţinând rămăşiţe de struguri stricaţi şi consideraţi necomestibili. După ce a băut fructele fermentate, ea şi-a îmbunătăţit moralul, şi astfel şi-a luat descoperirea şi a dus-o regelui, care a devenit atât de îndrăgostit de noua băutură, încât nu numai că a acceptat femeia înapoi dar a decretat de asemenea ca toată cultura de viţă din Persepolis să fie dedicată fabricării vinului.
Se mai ştie că, prima dată fenicienii, apoi grecii, au ajutat la răspândirea viticulturii în zona mediteraneană şi în Valea Rhonului în Franţa. Etruscii au introdus prima dată viticultura în nordul Italiei, apoi grecii în sudul Italiei. Romanii au adoptat şi ei viticultura, apoi legiunile lor înaintând prin Europa, au cărat efectiv cu ei butaşii de viţă. Viticultura era deja prezentă în Valea Rhonului, dar romanii au ajutat la răspândirea ei în Germania şi apoi în Anglia în secolul III, unde a înflorit pentru o vreme, ca apoi să regreseze în Evul Mediu Timpuriu, şi înflorind apoi din nou în perioada Medievală până prin anii 1300-1400, când la latitudini de 54°N a regresat din nou din cauza răcirii climei.
Din vremuri antice, au fost atribuite strugurilor şi frunzelor de viţă efecte benefice pentru sănătate, aşa cum confirmă numeroase „reţete” descrise în papirusurile egiptene, tabletele sumeriene, scierile lui Hippocrate din Cos (secolele IV-V Î.H.), Celsus (sec. I D.H.), Galen (130-201 D.H.) şi Paracelsus (1493-1541).
Cunoştinţele asupra potenţialului medicinal al viţei de vie pot fi găsite mai departe în istorie, fiind menţionate încă dintr-o ediţie din 1585 a cărţii „Dodoens’ A Nievve Herball or Historie of Plantes” fiind indicat pentru apetit, digestie, odihnă şi somn. Vinul a fost prezent în mai toate farmacopeele din secolele XVII-XVIII fiind recomandat fie ca atare fie ca bază de macerare.
Şi în medicina românească de la mijlocul secolului trecut strugurii erau consideraţi un factor terapeutic din ce în ce mai important prin abundenţa lor de substanţe nutritive. Cura cu struguri era considerată un mijloc terapeutic recomandabil persoanelor suferinde de dispepsii şi diverse tulburări funcţionale provenite dintr-o atonie gastro-intestinală, ori contra stărilor de cloroanemie, tuberculoză incipientă şi scrofuloză, neurastenie, constipaţie, ciroză, unele dermatoze, artritism etc., precum şi în bolile avitaminozice. Se citează chiar cazuri de vindecare a ascitei consecutive cirozei hepatice prin întrebuinţarea zilnică a 400 grame struguri. Strugurii conţin în mare glucoză şi levuloză, materii azotate albuminoide, materii pectice, mucilagii, uleiuri esenţiale şi grase, acid tartric, săruri minerale şi vitamine.
Frunzele de viţă sunt bogate în flavonoide, incluzând antocianine, proantocianidine oligomerice etc.
În Europa, frunzele de viţă sunt documentate în literatura medicală tradiţională pentru proprietăţile lor astringente şi homeostatice, fiind recomandate în tratamentul diareei, sîngerărilor, hmoroizilor, venelor varicoase şi altor afecţiuni circulatorii venoase.
În medicina tradiţională turcă, frunzele de viţă sunt cunoscute ca având un efect diuretic, în timp ce sucul din frunze a fost folosit pentru spălături oculare.
Populaţia indigenă nativă nord-americană folosea un ceai din frunzele unei rude, strugurii vulpii (Vitis labrusca L.) pentru tratamentul diareei, pentru hepatite, dureri de stomac şi extern pentru reumatism, dureri de cap şi febră. În medicina indiană viţa este folosiă pentru dureri de cap, disurie, scabie, afecţiuni ale pielii, gonoree, hemoroizi şi vomă.
Reconstituiri ale literaturii terapeutice din Franţa au relevat o lungă istorie a utilizării în medicina populară, unde viticultorii francezi culegeau frunzele în acelaşi moment cu strugurii, pentru a face din ele infuzie şi pastă pentru cataplasme. Infuzia era pusă în sticle şi consumată regulat în cantităţi mici. Pasta din frunze era folosită pentru tratamentul picioarelor umflate şi dureroase.
În zilele noastre, extractele din frunzele de struguri sunt folosite în produse medicamentzoase moderne recomandate în afecţiuni venoase, şi pentru efectele lor benefice asupra microcirculaţiei. Mai există dovezi ale utilizării frunzelor de viţă în Italia, unde în 1957 preparatul Bioseda a fost testat în afecţiuni vasculare ginecologice, producând un efect pozitiv asupra fragilităţii capilare. În anii 1960 în Germania s-a realizat un studiu a eficacităţii unui produs conţinând extract uscat din frunze, asupra venelor, în 1969 preparatul respectiv fiind înregistrat ca produs medicinal indicat în varice, flebite, tromboflebite, crampe musculare şi edeme ale gambelor.
În utlimii ani s-au descoperit efectele pozitive asupra sănătăţii ale unor extracte din sâmburii de struguri, acestea având proprietăţi antiaritmice, antiaterosclerotice, cardioprotectoare, antioxidante etc., iar resveratrolul din coaja strugurilor a devenit o substanţă din ce în ce mai cunoscută, şi cu cât mai studiată, cu atât mai mult se descoperă efectele sale benefice asupra sănătăţii.